A devenit deja clar că nu va putea fi evitată o recesiune globală, fie și pentru că măsurile de distanțare socială, impuse pentru a limita contaminarea, vor încetini dramatic activitatea economică. Însă unda de șoc nu va pune la podea economiile lumii dacă autoritățile vor livra un răspuns coerent și eficient prin măsuri fiscale și monetare. Deși noi avem un spațiu fiscal consumat de politicile populiste, măsurile fiscale, sub forma reducerilor imediate ale obligațiilor fiscale merită încercate, deoarece ar face diferența între recesiune controlată și criză economică haotică.
Criza
Lumea se mândrea de mulți ani cu o creștere economică solidă, ridicarea nivelului de trai și reducerea decalajelor sociale în multe țări. Factorii de risc la adresa creșterii economice estimați pentru 2020 veneau din conflictele politice și militare, în timp ce riscurile din războiul comercial SUA – China se domoliseră, iar cele aferente Brexit-ului fuseseră deja internalizate, într-o oarecare măsură.
Ochii rămâneau ațintiți pe Orientul Mijlociu. Noul obiectiv european de a reduce gradual amprenta de carbon și digitalizarea păreau direcții sigure pentru următorul deceniu.
Bursele crescuseră vertiginos în ultimii trei-patru ani și multe voci se întrebau când și cum se va face corecția.
Nimeni nu bănuia că economia mondială ar putea fi închisă peste noapte de un virus! Globalizarea a făcut ca virusul din provincia chineză Wuhan să se extindă în numai câteva săptămâni pe toate continentele.
La începutul anului, lumea se uita absentă la eforturile autorităților chineze de a controla extinderea unui virus local, SARS-CoV-2, care cauzează gripa Covid-19, și de a drămui resursele materiale și umane aflate în prima linie a acestei lupte.
